Conciliabulele ideologiei

Articol publicat pe Contributors (15 ianuarie 2017)

Evenimentele politice din 2016 induc într-o stare de neliniște pe o mare parte dintre observatori. Nu sunt una dintre persoanele care consideră că evenimentele politice majore de anul trecut sunt într-atât de perfide încât să ne dea peste cap viețile de la o zi la alta, deoarece, după cum nu cred în salvaționismul demagogic, nu cred nici în alarmismul discursiv.

Ceea ce totuși mă preocupă pentru anii viitori este gradul ridicat de narațiuni prefabricate în anticamera conspirației, adică de idei, concepte și rețete relevate de acea parte a minții umane mai puțin obișnuită cu predispoziția analitică, toleranța dialogală, cotidianitatea și mondenitatea non-adversative. Citește în continuare „Conciliabulele ideologiei”

Corneliu Coposu sau destinul moralei în politică

corneliu-coposu-2Articol publicat pe Adevărul (3 decembrie 2016)

Corneliu Coposu a fost un simbol al unei generații de politicieni care nu a reușit să-și pună amprenta asupra destinului României din cauza vicisitudinilor epocii în care a trăit, al unei generații care a avut nenorocul de a se intersecta cu traiectoria unei mari puteri, Uniunea Sovietică, și de a sta în calea loviturilor de cnut ale unei ideologii inumane, comunismul.

Cu toate acestea, „fermintate(a) în concepții și refuzul de a tranzacționa principii” au reprezentat  forma mentis-ului lui Corneliu Coposu. Drept urmare, a făcut mulți ani de închisoare pentru crezul său. Astfel, dacă în timpul vieții nu i s-a permis să aibă vreo influență asupra celor tineri și neexperimentați, destinul său constituie un exemplu grăitor pentru posterioritate. Citește în continuare „Corneliu Coposu sau destinul moralei în politică”

Lansarea volumului „România şi «alianţele germane» (1879-1914)” (prof. univ. Gheorghe Cliveti)

Articol publicat pe platforma revistei Timpul (14 noiembrie 2016)

Joi, 10 noiembrie a.c., în Sala „B.P. Haşdeu” a Bibliotecii Universitare „Mihai Eminescu” Iaşi, profesorul universitar și directorul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”, Gheorghe Cliveti, și-a lansat volumul România şi „alianţele germane” (1879-1914). În deschiderea lansării, au luat cuvântul trei importanți specialiști ai istoriei moderne, academicianul Alexandru Zub, profesorul universitar Mihai Cojocariu și cercetătorul științific din cadrul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”, Dumitru Vitcu. Citește în continuare „Lansarea volumului „România şi «alianţele germane» (1879-1914)” (prof. univ. Gheorghe Cliveti)”

Simpozionul „150 de ani de la instaurarea monarhiei în România: istorie, cultură, patrimoniu”

Articol publicat pe platforma revistei Timpul (24 octombrie 2016)

În zilele de 21 și 22 octombrie a.c., la Iași, a avut loc simpozionul „150 de ani de la instaurarea monarhiei în România: istorie, cultură, patrimoniu”. Manifestarea științifică a fost organizată de Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” Iași din cadrul Academiei Române – filiala Iași, de asociația „Est- Democrația”, de asociația „Noua Junime” și de Primăria Iași, în parteneriat cu Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Complexul Muzeal „Moldova” Iași – Muzeul Unirii și Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Iași.

Evenimentul a fost dedicat împlinirii a 150 de ani de la instituirea monarhiei constituționale în România și a 135 de ani de la proclamarea Regatului. Citește în continuare „Simpozionul „150 de ani de la instaurarea monarhiei în România: istorie, cultură, patrimoniu””

Moldova vrea autostradă, un exerciţiu de civism

10710708_363415437147545_3577226321485112039_n

Articol publicat pe Adevărul (28 septembrie 2016)

Moldova are nevoie şi vrea autostradă!

O constatare care, în nici într-un caz, nu este un slogan electoral sau o viitoare cocardă politicianistă, ci un subiect de dezbatere publică mereu amânat.

Tocmai din acest motiv, societatea civilă, îndeosebi cea din regiunea istorică Moldova, trebuie să propună agendei politice din următorii ani o temă de discuţie care interesează atât instituţiile de la Bruxelles, cât mai ales pe cele de la Bucureşti. Este inadmisibil că Moldova nu deține un singur kilometru de autostradă din 1989 și până astăzi!

Numai că societatea civilă a regiunii Moldova este prea puţin implicată în promovarea unei dezbateri naţionale asupra carenţelor infrastructurale. Inerţia societăţii civile se datorează lipsei unor campanii locale de informare asupra imperativului unor căi de comunicaţii terestre capabile să asigure o legătură fermă între graniţa de est şi cea de vest a Uniunii Europene. O excepție ar fi inițiativa civică „Moldova vrea Autostradă”, însă capacitatea acesteia de a defășura o campanie de informare susținută este redusă. Citește în continuare „Moldova vrea autostradă, un exerciţiu de civism”

Despre istorie și istorici

Articol publicat pe Adevărul (1 septembrie 2016)

Cenzura ideologică din perioada regimului comunist, nepermiţând o cercetare istorică veridică decât atunci când episoadele sau personajele analizate nu deranjau Partidul Comunist, a reuşit contraperformanţa de a destabiliza materia şi meseria de istoric. Astfel, după aproape cinci decenii de totalitarism, s-au acumulat pasiuni și/sau resentimente, care, după 1989, au început să se manifeste public prin intermediul unor voci acuzatoare la adresa istoricilor. Aceştia din urmă au fost puşi la zid, cum că ar fi susţinut propagandistic regimul prin verdictele lor distorsionate în mod păşunist-comunistoid. Citește în continuare „Despre istorie și istorici”

O nouă provocare pentru Europa

btc1511_map_graphic_europe

Articol publicat pe Contributors (19 august 2016)

Întotdeauna a existat o doză de tensiune între instinctul individual de autonomie și imperativele vieții în cetate, această veritabilă „sabie a lui Damocles” amenințând cu iminența întreaga istorie umană. Falia dintre instituțiile statului și individ a existat dintotdeauna, iar rețetele eliminării acesteia nu au putut decât să o minimalizeze, și asta în cel mai bun caz. Un anumit clivaj există și astăzi, iar pe fondul crizei imigranților/refugiaților, acele corpuri intermediare care ar trebui să mijlocească relația dintre stat și individ (familia, școala, biserica, antreprenoriatul, asociațiile culturale, sportive sau recreative și comunitatea locală) se confruntă cu o variabilă necunoscută pentru modernitatea istorică.

Zorii europeni ai modernității au creat stări de spirit asemănătoare celor provocate de valul neîntrerupt de imigranți/refugiați ajunși în ultimii 2-3 ani în Europa, în sensul de angoasă amplificatoare a temerilor individuale legate de ziua de mâine. Citește în continuare „O nouă provocare pentru Europa”

Leszek Kolakowski despre certitudine în epoca modernă

este_dumnezeu_fericit_cop_1„Dacă este să scoatem în evidență un factor cultural de o forță specială, care a contribuit la colapsul progresiv al standardelor, suntem tentați să arătăm cu degetul imensa creștere de mobilitate, deopotrivă spațială și socială. Extincția, practic, a vieții sătești în zonele dezvoltate ale lumii a distrus organizarea spirituală a spațiului, chezașă a stabilității și încrederii erodate în tradiție, care înainte le furniza oamenilor o serie de norme etice de bază și credința într-o anumită ordine a lucrurilor care-i conferea sens vieții. Nu este nouă această observație.
 
Mulți oameni au privit dezrădăcinarea ca pe un semn distinctiv al vremurilor noastre; acest foarte răspândit sentiment de nesiguranță, de absență a oricărui refugiu spiritual, și-a găsit în mod firesc o expresie ideologică sau filosofică. Ne dezbărăm de obiceiurile noastre mentale arhaice, <iraționale>, dar nu ca să pătrundem în slăvitul regat al raționalității, ci, dimpotrivă, ca să adoptăm noi obiceiuri, care desconsideră cu totul ideea de raționalitate.
 
Nu există cale de întoarcere la vechea ordine, cea nepătată; nici o nostalgie, oricât de puternică, nu va inversa cursul schimbării, nici nu-i va contracara efectele îngrijorătoare, poate chiar dezastruoase. Dar nevoie de certitudine și de Adevăr, de a cunoaște lumea cum este ea în realitate, nu se limitează la filosofi, nici nu a fost inventată de ei; este ceva uman, pur și simplu, o nevoie care, mai mult ca sigur, nu le va fi extirpată oamenilor niciodată.
 
Diverse plăgi ale civilizației noastre pot fi explicate prin pierderea sentimentului de siguranță spirituală. Printre ele se numără consumul de droguri, care le oferă oamenilor o senzației iluzorie și de scurtă durată că se reconciliază cu viața; de asemenea, amplificarea criminalității cu violență, simptom al refuzului de a-ți găsi un loc într-o anumită ordine pe care n-o simți ca fiind cu adevărat ordine. Fanatismul religios și căutarea unei satisfacții demne de toată mila, sub îndrumarea unor profeți grotești, intră tot aici”.
 
(Leszek Kolakowski, Despre relativismul nostru relativ, în Leszek Kolakowski, Este Dumnezeu fericit?, București, 2014, pp. 357-358)

Brexit sau despre referendumul unor „troglodiți”

Articol publicat pe Adevărul (26 iunie 2016)

Reacția la rezultatul referendumului Brexit ridică câteva semne de întrebare cu privire la felul de a gândi a unora dintre concetățenii noștri. Aici îi am în vedere pe cei care, prin pregătire și meserie, au o oarecare vizibilitate în societate și, în consecință, sunt prețuiți civic de cei care din comoditate preferă să le ia de bune ideile.

Aceste persoane, mai mult sau mai puțin publice și cu pretenții docte, au emis o serie de păreri care suferă de un reducționism periculos. Cea mai deranjantă dintre aceste păreri, în special pentru cetățeanul de rând, este cea conform căreia balanța referendumului a fost înclinată de persoanele de peste 50 de ani și puțin instruite. Poate că așa a fost, dar dacă se chestionează credibilitatea votului universal, atunci se pune sub semnul întrebării constituționalismul modern. Iar în lipsa constituționalismului, nu știu ce alternative avem. Citește în continuare „Brexit sau despre referendumul unor „troglodiți””

Intelectualii trebuie să coboare în cetate

Articol publicat pe platforma reviste Timpul (6 iunie 2016)

Cu ocazia galei „Primăvara Magiştrilor“, desfăşurată vineri, 3 iunie a.c., în cadrul Festivalului Internaţional al Educaţiei de la Iași (2016), a avut loc o dezbatere cu tema „Valoare intelectuală în societatea contemporană”. Printre participanții la dezbatere s-a numărat și academicianul Bogdan C. Simionescu, unul dintre vicepreședinții Academiei Române. Cu această ocazia, acesta a ținut o alocuțiune despre implicarea intelectualilor în viața comunității. Pentru a înțelege rolul culturii, dar și pentru a-i acorda o mai mare pondere în societate, consider că astfel de mesaje sunt binevenite, de aceea voi reda în continuare câteva frânturi din cuvântarea sa. Citește în continuare „Intelectualii trebuie să coboare în cetate”