Un exemplu iresponsabil despre cum să nu te raportezi la comunitatea locală

10710708_363415437147545_3577226321485112039_nArticol publicat de Contributors (7 octombrie 2015)

Persoanele cu vizibilitate în societate sunt mai responsabile pentru faptele şi vorbele exprimate decât omul de rând, iar atunci când se pronunţă asupra unei chestiuni de interes public, ar trebui să-şi aleagă cu atenţie ideile şi cuvintele folosite. Când o astfel de persoană, dă dovadă de habarnism, trebuie să constatăm că încă un ins, ori doreşte să iasă în evidenţă („a vorbit şi Ion căci şi el este om”), ori reprezintă dovadă vie a agilităţii umane de a fenta meritocraţia.

Când însă un „ales al poporului” dă dovadă de maliţiozitate gratuită, atunci avem datoria de a taxa orice gest neavenit. Iar recentele afirmaţii ale deputatei PSD de Iaşi, Cristina Nichita, se încadrează în categoria prepotenţei răutăcioase şi inutile, chiar dacă doamna deputat s-a exprimat „cu jumătate” de gură, prin aluzii şi sofisme (a se vedea emisiunea „Raport de Caz”, TeleM Iaşi, din 23 septembrie a.c.).

Astfel, din ceea ce a lăsat de înţeles, stimata doamnă consideră că nu este de datoria dumneaei, să facă ceva pentru un proiect necesar zonei de nord-est a României, menit să aducă bunăstare întregii comunităţi regionale: autostrada care să lege Moldova de Transilvania. Reducţionismul doamnei deputat contravine deontologiei politice, fiind totodată o insultă la adresa electoratului moldovean.

În plus, reprezintă o palmă trasă acelei părţi a societăţii civile, implicate într-o iniţiativă de dialog cu autorităţile centrale, în vederea negocierii construcţiei autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi. Prin „negociere” trebuie să se înţeleagă o dezbatere publică sortită să atragă atenţia guvernului asupra necesităţii autostrăzii într-o regiune „ocolită”, în ultimul deceniu, de proiectele infrastructurale. Pe când alte regiuni ale ţării, au fost şi sunt incluse în planurile guvernamentale referitoare la modernizarea/completarea reţelei de transport a României, Moldova a fost şi este lăsată sistematic pe dinafară.

Parlamentarii locali nu au reuşit să pună Moldova pe harta vreunui master plan de transport al României, fie din cauza sistemului politic centralizat, fie din cauza disciplinei de partid cu „accente” dâmboviţene. În aceste condiţii, iniţiativa societăţii civile, „Moldova Vrea Autostradă”, ar putea determina un dezgheţ al logicii ultra-birocratizate care stă la baza proiectelor infrastructurale din România.

Dacă însă societatea civilă nu este încurajată, ba din contra, este privită zeflemitor de către politicieni, cum ar putea societea civilă să-şi dezvolte activitatea publică, mai ales în condiţiile unui autentic pionieriat civic. Din păcate, civismul încă îşi caută rostul, modul şi locul de manifestare în societatea românească, o iniţiativă precum „Moldova Vrea Autostradă”, putând fi un exemplu capabil să determine un veritabil „imitatio civicus”, indiferent de rezultatele finale.

Doamna parlamentar a dovedit că nu ştie că, în lumea contemporană, dialogul dintre individ şi stat, este purtat nu doar de partide, ci şi de societatea civilă. Cuvintele dumneaei ridiculizează valoarea civismului şi denotă indiferenţă faţă de scopul teoretic al partidului de apartenenţă, şi anume, acela de intermediar între cetăţean şi instituţiile publice. (Remus Tanasă)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s