RATB-ul şi reduta memoriei

mausoleul-mc483rc483c899ec899ti

Articol publicat pe Contributors (28 noiembrie 2015), LaPunkt (29 noiembrie 2015) şi Adevărul (29 noiembrie 2015).

Cu durere în suflet pentru morţii de la Colectiv, dar şi pentru cei peste 27.000 de soldaţi români morţi la Mărăşeşti, constat că funcţionarii publici din România nu cunosc istoria ţării! Cei de la Regia Autonomă de Transport Bucureşti au decis ca, începând de astăzi, 27 noiembrie a.c, staţia „Pasaj Mărăşeşti”, aferentă liniilor de tramvai 23 şi 27, de pe Bd. Mărăşeşti, precum şi staţia „Pasaj Mărăşeşti”, aferentă liniei 312 de autobuze, de pe Splaiul Independenţei, să se numească „Colectiv”. Anunţul celor de la RATB se încheie prin a preciza că decizia a fost luată şi în urma sugestiilor multor cetăţeni care folosesc mijloacele de transport public.

Sugestii binevenite, adaug eu, însă total nepotrivite în cazul numelui de staţie schimbat. Poate că cei care au sugerat o astfel de schimbare nu aveau în vederea chiar staţia „Pasaj Mărăşeşti” sau poate că nu cunoşteau semnificaţia numelui de „Mărăşeşti”.

Dar scuza RATB-ului care este? Presupun că o cultură generală de bază trebuie să aibă funcţionarii de acolo, astfel că era de ajuns să facă o simplă căutare pe internet pentru a descoperi că mareşalul german Anton Ludwig August von Mackensen, supranumit şi „Spărgătorul de Fronturi”, a fost oprit la Mărăşeşti de ostaşii români, conduşi de generalul Eremia Grigorescu. Soldaţii români, au dat dovadă că „pe aici [la Mărăşeşti] nu se trece” şi armata germană nu a trecut. Pentru aceasta, mulţi şi-au pierdut viaţa, mai exact 27.410 dintre ei, inclusiv Ecaterina Teodoroiu, cea supranumită „eroina de la Jiu”. Decizia conducerii RATB nu este oare un afront adus celor morţi la Mărăşeşti?

„Ce este vârsta omului, se întreba Cicero, dacă memoria faptelor noastre nu s-ar uni cu veacurile cele mai dinainte”? Pietrificare în limitele propriei imaturităţi şi blocarea capacităţii educative a experienţei. Memoria este o redută care asigură coeziunea socială şi solidaritatea comunitară. Indiferenţa în „a-ţi asuma trecutul, afirma academicianul Alexandru Zub, e un semn de neorânduială a minţii, cu atât mai grav cu cât se cunosc urmările ei în istorie”.

În aceste condiţii, avem dreptul să ne întrebăm care a fost motivul deciziei de a schimba a numele staţiei „Pasaj Mărăşeşti”. Intenţia în sine este lăudabilă, însă să schimbi numele unei staţii dedicate eroilor români din Primul Război Mondial este o dovadă de populism care sfidează memoria atât a celor morţi la Colectiv, cât şi cea a celor morţi în Primul Război Mondial. Birocraţii ăştia ori nu cunosc istoria, ori consideră că printr-un astfel de gest vor îmbuna opinia publică supărată pe clasa politică şi pe funcţionarii de stat? (autor: Remus Tanasă)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s