Brexit sau despre referendumul unor „troglodiți”

Articol publicat pe Adevărul (26 iunie 2016)

Reacția la rezultatul referendumului Brexit ridică câteva semne de întrebare cu privire la felul de a gândi a unora dintre concetățenii noștri. Aici îi am în vedere pe cei care, prin pregătire și meserie, au o oarecare vizibilitate în societate și, în consecință, sunt prețuiți civic de cei care din comoditate preferă să le ia de bune ideile.

Aceste persoane, mai mult sau mai puțin publice și cu pretenții docte, au emis o serie de păreri care suferă de un reducționism periculos. Cea mai deranjantă dintre aceste păreri, în special pentru cetățeanul de rând, este cea conform căreia balanța referendumului a fost înclinată de persoanele de peste 50 de ani și puțin instruite. Poate că așa a fost, dar dacă se chestionează credibilitatea votului universal, atunci se pune sub semnul întrebării constituționalismul modern. Iar în lipsa constituționalismului, nu știu ce alternative avem.

Unii plusează afirmând că mulți britanici nu au știut pentru ce anume votează. Se sugerează deci că britanicii și-au exprimat opțiunea fiind învăluiți de ignoranță. Dar faptul că în anul 2014, în Marea Britanie s-au publicat cele mai multe cărți pe cap de locuitor din tot continentul european, deci nu doar din UE, nu înseamnă nimic? Și nu oricum, în total s-au publicat aproape de două ori mai multe cărți decât a doua țară din clasament, Germania, și de peste douăsprezece ori mai multe decât în România. Numărul de cărți publicate spune ceva despre nivelul general de cultură al unei societăți. Să se fi dat peste cap balanța de la statistica pentru 2014? Mă cam îndoiesc.

Unii au sugerat sau i-au acuzat mai discret pe bătrânii din Marea Britanie că au votat iresponsabil, căci nu au luat în considerare faptul că anii lor de viață sunt mai reduși la număr decât cei ai tinerilor care urmează să trăiască mai mult sub umbrela Brexit-ului. Cu alte cuvinte, bătrânii nu mai au mult de trăit, astfel că nu prea i-a interesat dacă au făcut alegerea cea mai bună.

Cei care au făcut aceste sugestii s-au gândit că poate britanicii de vârsta a doua sau a treia au prins și alte vremuri, când Marea Britanie de-abia aderase la proiectul european? Poate că cetățenii britanici de atunci, mulți dintre bătrânii de astăzi, nu se așteptau la atâta centralizare instituțională, la atâta birocrație și la atâtea taxe. Tinerii britanici de astăzi nu pot face vreo comparație cu o Mare Britanie afară din UE, pe când bătrânii da. Eu știam că experiența este cel mai bun sfătuitor politic, dar poate opinologii români au descoperit ceva nou.

Dacă rezultatul referendumului ar fi fost diferit, acești opinologi probabil ar fi concluzionat că nivelul de civilizație și-a spus cuvântul. Rezultatul fiind pro-Brexit, au concluzionat că pășunismul „perfidului Albion” a vorbit. Cine să-i mai înțeleagă pe domnii aceștia, care jonglând cu dubla măsură, jignesc pe unii dintre britanici, acuzându-i voalat de trogloditism.

În ritmul acesta, oricare cetățean european care și-ar permite o critică la adresa principiilor de funcționare ale UE și care ar cere reformarea UE, ar trebui să se aștepte la acuzația de trogloditism? Tendința asta pare a fi… (autor: Remus Tanasă)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s