Cultura distincției

Articol publicat în Dilema Veche (ediția print, anul XIV, nr. 3-9 august 2017, p. 23 și online).

În epoca tehnologiei, miturile mundane circulă într-un rimt amețitor, cel puțin în acea parte a lumii mai omogenă civilizațional și tehnologic (Europa, SUA, Canada, și Australia). Unul dintre aceste mituri este cel al egalității în numele progresului, sau, cu alte cuvinte, mitul egalitarismului.

Consecința extremă a acestuia este că aproape a ajuns să se manifeste pseudo-religios, dispunând de propriul panteon cu zei și de propriile narațiuni fondatoare, mergându-se până acolo că, în numele egalitarismului, se șterg criterii, se calcă în picioare ierarhii și se denaturează mentalități. Continuă lectura „Cultura distincției”

Agora virtuală şi cearta cea de toate zilele

Articol publicat pe Adevărul (23 iulie 2017).

Răspândirea internetului și a rețelelor de „socializare” a permis transmiterea și multiplicarea informației în asemenea manieră, încât agora publică a căpătat și valență virtuală. Oamenii din ziua de astăzi sunt doar la un clic „distanță” de a afla despre un eveniment curent, la fel cum tot la aceeași „distanță” se află față de posibilitatea de a modifica tendențios evenimentul (și orice informație aferentă acestuia), pentru a-l (re)pune în circulație pe piața ideilor.

Simpla semnalizarea a unei informații pe rețelele de „socializare”, riscă să provoace reacții de aprobare sau de indignare, care, de cele mai multe ori, se concretizează prin comentarii mai mult sau mai puțin părtinitoare, mai mult sau mai puțin partizane. Nu toate comentariile sunt deplasate, însă, adesea, impresia „privitorului” de pe margine este că cei implicați se ceartă. La o scară mai mare, „privitorul” realizează că se află în fața unui fenomen de amploare, acela al polemicii prin comentarii.

Forma scrisă, maniera „nu importă cum” și tendința de a-ți da cu părerea într-o sumedenie de domenii, ridică bariera incomprehensiunilor, cea a inexactităților și, în cele din urmă, cea a infatuării. Continuă lectura „Agora virtuală şi cearta cea de toate zilele”

Vulgaritatea „romglezei”

Articol publicat pe LaPunkt (9 aprilie 2017).

Pe fondul globalizării, dar și pe fondul degringoladei tranziției, limba română a ajuns să fie influențată de cultura cea mai viguroasă a epocii și de limba aferentă acesteia. Dacă până înspre Primul Război Mondial limba de circulație internațională a fost cea franceză, de atunci și până în zilele noastre, a fost și este limba engleză (îndeosebi engleza nord-americană). Astfel, precum în secolul al XIX-lea în cazul neologismelor provenite din limba franceză, în zilele noastre sunt firești cele provenite din limba engleză.

Pe lângă neologismele necesare pentru a da o mai mare precizie limbii și pentru a asigura coerența discursului adaptat la context, Continuă lectura „Vulgaritatea „romglezei””

„Teoria descreșterii” adusă la București de Serge Latouche

Articol publicat pe platforma revistei Timpul (26 martie 2017)

Între 21 și 23 martie a.c., economistul francez Serge Latouche a fost prezent la București pentru o serie de dezbateri și evenimente publice. Dând curs invitației Editurii Seneca Lucius Annaeus, economistul francez s-a întâlnit de trei ori cu publicul românesc: pentru a vorbi despre măsurile sustenabile în afaceri, pe 21 martie la Institutul Francez, și despre „deteriorarea garantată”, pe 22 martie la Universitatea de Arhitectura „Ion Mincu”, și pentru a-și prezenta cele două cărți traduse în limba română (Deteriorare garantată. Eseu despre obsolescența programată, ed. Seneca Lucius Annaeus, 2017; Mic tratat de decreștere senină, ed. Seneca Lucius Annaeus, 2016), pe 23 martie la Seneca Anticafe.

Doctor în economie, profesor pensionat al Universității Paris-Sud (Paris XI), Serge Latouche este cunoscut la nivel mondial ca unul dintre animatorii contemporani ai teoriei descreșterii[1]. Aceasta se opune teoriei creșterii economice fără limite, luând naștere în urma fuziunii unor elemente de critică la adresa economiei, elemente de natură culturalistă și de natură ecologistă. Cu alte cuvinte, este vorba despre o teorie care dorește să ofere un model alternativ societății consumului, în a cărui centru se află homo oeconomicus. Continuă lectura „„Teoria descreșterii” adusă la București de Serge Latouche”

Conciliabulele ideologiei

Articol publicat pe Contributors (15 ianuarie 2017)

Evenimentele politice din 2016 induc într-o stare de neliniște pe o mare parte dintre observatori. Nu sunt una dintre persoanele care consideră că evenimentele politice majore de anul trecut sunt într-atât de perfide încât să ne dea peste cap viețile de la o zi la alta, deoarece, după cum nu cred în salvaționismul demagogic, nu cred nici în alarmismul discursiv.

Ceea ce totuși mă preocupă pentru anii viitori este gradul ridicat de narațiuni prefabricate în anticamera conspirației, adică de idei, concepte și rețete relevate de acea parte a minții umane mai puțin obișnuită cu predispoziția analitică, toleranța dialogală, cotidianitatea și mondenitatea non-adversative. Continuă lectura „Conciliabulele ideologiei”

Corneliu Coposu sau destinul moralei în politică

corneliu-coposu-2Articol publicat pe Adevărul (3 decembrie 2016)

Corneliu Coposu a fost un simbol al unei generații de politicieni care nu a reușit să-și pună amprenta asupra destinului României din cauza vicisitudinilor epocii în care a trăit, al unei generații care a avut nenorocul de a se intersecta cu traiectoria unei mari puteri, Uniunea Sovietică, și de a sta în calea loviturilor de cnut ale unei ideologii inumane, comunismul.

Cu toate acestea, „fermintate(a) în concepții și refuzul de a tranzacționa principii” au reprezentat  forma mentis-ului lui Corneliu Coposu. Drept urmare, a făcut mulți ani de închisoare pentru crezul său. Astfel, dacă în timpul vieții nu i s-a permis să aibă vreo influență asupra celor tineri și neexperimentați, destinul său constituie un exemplu grăitor pentru posterioritate. Continuă lectura „Corneliu Coposu sau destinul moralei în politică”

Lansarea volumului „România şi «alianţele germane» (1879-1914)” (prof. univ. Gheorghe Cliveti)

Articol publicat pe platforma revistei Timpul (14 noiembrie 2016)

Joi, 10 noiembrie a.c., în Sala „B.P. Haşdeu” a Bibliotecii Universitare „Mihai Eminescu” Iaşi, profesorul universitar și directorul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”, Gheorghe Cliveti, și-a lansat volumul România şi „alianţele germane” (1879-1914). În deschiderea lansării, au luat cuvântul trei importanți specialiști ai istoriei moderne, academicianul Alexandru Zub, profesorul universitar Mihai Cojocariu și cercetătorul științific din cadrul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”, Dumitru Vitcu. Continuă lectura „Lansarea volumului „România şi «alianţele germane» (1879-1914)” (prof. univ. Gheorghe Cliveti)”

Simpozionul „150 de ani de la instaurarea monarhiei în România: istorie, cultură, patrimoniu”

Articol publicat pe platforma revistei Timpul (24 octombrie 2016)

În zilele de 21 și 22 octombrie a.c., la Iași, a avut loc simpozionul „150 de ani de la instaurarea monarhiei în România: istorie, cultură, patrimoniu”. Manifestarea științifică a fost organizată de Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” Iași din cadrul Academiei Române – filiala Iași, de asociația „Est- Democrația”, de asociația „Noua Junime” și de Primăria Iași, în parteneriat cu Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Complexul Muzeal „Moldova” Iași – Muzeul Unirii și Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Iași.

Evenimentul a fost dedicat împlinirii a 150 de ani de la instituirea monarhiei constituționale în România și a 135 de ani de la proclamarea Regatului. Continuă lectura „Simpozionul „150 de ani de la instaurarea monarhiei în România: istorie, cultură, patrimoniu””

Moldova vrea autostradă, un exerciţiu de civism

10710708_363415437147545_3577226321485112039_n

Articol publicat pe Adevărul (28 septembrie 2016)

Moldova are nevoie şi vrea autostradă!

O constatare care, în nici într-un caz, nu este un slogan electoral sau o viitoare cocardă politicianistă, ci un subiect de dezbatere publică mereu amânat.

Tocmai din acest motiv, societatea civilă, îndeosebi cea din regiunea istorică Moldova, trebuie să propună agendei politice din următorii ani o temă de discuţie care interesează atât instituţiile de la Bruxelles, cât mai ales pe cele de la Bucureşti. Este inadmisibil că Moldova nu deține un singur kilometru de autostradă din 1989 și până astăzi!

Numai că societatea civilă a regiunii Moldova este prea puţin implicată în promovarea unei dezbateri naţionale asupra carenţelor infrastructurale. Inerţia societăţii civile se datorează lipsei unor campanii locale de informare asupra imperativului unor căi de comunicaţii terestre capabile să asigure o legătură fermă între graniţa de est şi cea de vest a Uniunii Europene. O excepție ar fi inițiativa civică „Moldova vrea Autostradă”, însă capacitatea acesteia de a defășura o campanie de informare susținută este redusă. Continuă lectura „Moldova vrea autostradă, un exerciţiu de civism”

Despre istorie și istorici

Articol publicat pe Adevărul (1 septembrie 2016)

Cenzura ideologică din perioada regimului comunist, nepermiţând o cercetare istorică veridică decât atunci când episoadele sau personajele analizate nu deranjau Partidul Comunist, a reuşit contraperformanţa de a destabiliza materia şi meseria de istoric. Astfel, după aproape cinci decenii de totalitarism, s-au acumulat pasiuni și/sau resentimente, care, după 1989, au început să se manifeste public prin intermediul unor voci acuzatoare la adresa istoricilor. Aceştia din urmă au fost puşi la zid, cum că ar fi susţinut propagandistic regimul prin verdictele lor distorsionate în mod păşunist-comunistoid. Continuă lectura „Despre istorie și istorici”