Vulgaritatea „romglezei”

Articol publicat pe LaPunkt (9 aprilie 2017).

Pe fondul globalizării, dar și pe fondul degringoladei tranziției, limba română a ajuns să fie influențată de cultura cea mai viguroasă a epocii și de limba aferentă acesteia. Dacă până înspre Primul Război Mondial limba de circulație internațională a fost cea franceză, de atunci și până în zilele noastre, a fost și este limba engleză (îndeosebi engleza nord-americană). Astfel, precum în secolul al XIX-lea în cazul neologismelor provenite din limba franceză, în zilele noastre sunt firești cele provenite din limba engleză.

Pe lângă neologismele necesare pentru a da o mai mare precizie limbii și pentru a asigura coerența discursului adaptat la context, Continuă lectura „Vulgaritatea „romglezei””

„Teoria descreșterii” adusă la București de Serge Latouche

Articol publicat pe platforma revistei Timpul (26 martie 2017)

Între 21 și 23 martie a.c., economistul francez Serge Latouche a fost prezent la București pentru o serie de dezbateri și evenimente publice. Dând curs invitației Editurii Seneca Lucius Annaeus, economistul francez s-a întâlnit de trei ori cu publicul românesc: pentru a vorbi despre măsurile sustenabile în afaceri, pe 21 martie la Institutul Francez, și despre „deteriorarea garantată”, pe 22 martie la Universitatea de Arhitectura „Ion Mincu”, și pentru a-și prezenta cele două cărți traduse în limba română (Deteriorare garantată. Eseu despre obsolescența programată, ed. Seneca Lucius Annaeus, 2017; Mic tratat de decreștere senină, ed. Seneca Lucius Annaeus, 2016), pe 23 martie la Seneca Anticafe.

Doctor în economie, profesor pensionat al Universității Paris-Sud (Paris XI), Serge Latouche este cunoscut la nivel mondial ca unul dintre animatorii contemporani ai teoriei descreșterii[1]. Aceasta se opune teoriei creșterii economice fără limite, luând naștere în urma fuziunii unor elemente de critică la adresa economiei, elemente de natură culturalistă și de natură ecologistă. Cu alte cuvinte, este vorba despre o teorie care dorește să ofere un model alternativ societății consumului, în a cărui centru se află homo oeconomicus. Continuă lectura „„Teoria descreșterii” adusă la București de Serge Latouche”

Conciliabulele ideologiei

Articol publicat pe Contributors (15 ianuarie 2017)

Evenimentele politice din 2016 induc într-o stare de neliniște pe o mare parte dintre observatori. Nu sunt una dintre persoanele care consideră că evenimentele politice majore de anul trecut sunt într-atât de perfide încât să ne dea peste cap viețile de la o zi la alta, deoarece, după cum nu cred în salvaționismul demagogic, nu cred nici în alarmismul discursiv.

Ceea ce totuși mă preocupă pentru anii viitori este gradul ridicat de narațiuni prefabricate în anticamera conspirației, adică de idei, concepte și rețete relevate de acea parte a minții umane mai puțin obișnuită cu predispoziția analitică, toleranța dialogală, cotidianitatea și mondenitatea non-adversative. Continuă lectura „Conciliabulele ideologiei”

Corneliu Coposu sau destinul moralei în politică

corneliu-coposu-2Articol publicat pe Adevărul (3 decembrie 2016)

Corneliu Coposu a fost un simbol al unei generații de politicieni care nu a reușit să-și pună amprenta asupra destinului României din cauza vicisitudinilor epocii în care a trăit, al unei generații care a avut nenorocul de a se intersecta cu traiectoria unei mari puteri, Uniunea Sovietică, și de a sta în calea loviturilor de cnut ale unei ideologii inumane, comunismul.

Cu toate acestea, „fermintate(a) în concepții și refuzul de a tranzacționa principii” au reprezentat  forma mentis-ului lui Corneliu Coposu. Drept urmare, a făcut mulți ani de închisoare pentru crezul său. Astfel, dacă în timpul vieții nu i s-a permis să aibă vreo influență asupra celor tineri și neexperimentați, destinul său constituie un exemplu grăitor pentru posterioritate. Continuă lectura „Corneliu Coposu sau destinul moralei în politică”

Lansarea volumului „România şi «alianţele germane» (1879-1914)” (prof. univ. Gheorghe Cliveti)

Articol publicat pe platforma revistei Timpul (14 noiembrie 2016)

Joi, 10 noiembrie a.c., în Sala „B.P. Haşdeu” a Bibliotecii Universitare „Mihai Eminescu” Iaşi, profesorul universitar și directorul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”, Gheorghe Cliveti, și-a lansat volumul România şi „alianţele germane” (1879-1914). În deschiderea lansării, au luat cuvântul trei importanți specialiști ai istoriei moderne, academicianul Alexandru Zub, profesorul universitar Mihai Cojocariu și cercetătorul științific din cadrul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”, Dumitru Vitcu. Continuă lectura „Lansarea volumului „România şi «alianţele germane» (1879-1914)” (prof. univ. Gheorghe Cliveti)”

Simpozionul „150 de ani de la instaurarea monarhiei în România: istorie, cultură, patrimoniu”

Articol publicat pe platforma revistei Timpul (24 octombrie 2016)

În zilele de 21 și 22 octombrie a.c., la Iași, a avut loc simpozionul „150 de ani de la instaurarea monarhiei în România: istorie, cultură, patrimoniu”. Manifestarea științifică a fost organizată de Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” Iași din cadrul Academiei Române – filiala Iași, de asociația „Est- Democrația”, de asociația „Noua Junime” și de Primăria Iași, în parteneriat cu Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Complexul Muzeal „Moldova” Iași – Muzeul Unirii și Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Iași.

Evenimentul a fost dedicat împlinirii a 150 de ani de la instituirea monarhiei constituționale în România și a 135 de ani de la proclamarea Regatului. Continuă lectura „Simpozionul „150 de ani de la instaurarea monarhiei în România: istorie, cultură, patrimoniu””

Moldova vrea autostradă, un exerciţiu de civism

10710708_363415437147545_3577226321485112039_n

Articol publicat pe Adevărul (28 septembrie 2016)

Moldova are nevoie şi vrea autostradă!

O constatare care, în nici într-un caz, nu este un slogan electoral sau o viitoare cocardă politicianistă, ci un subiect de dezbatere publică mereu amânat.

Tocmai din acest motiv, societatea civilă, îndeosebi cea din regiunea istorică Moldova, trebuie să propună agendei politice din următorii ani o temă de discuţie care interesează atât instituţiile de la Bruxelles, cât mai ales pe cele de la Bucureşti. Este inadmisibil că Moldova nu deține un singur kilometru de autostradă din 1989 și până astăzi!

Numai că societatea civilă a regiunii Moldova este prea puţin implicată în promovarea unei dezbateri naţionale asupra carenţelor infrastructurale. Inerţia societăţii civile se datorează lipsei unor campanii locale de informare asupra imperativului unor căi de comunicaţii terestre capabile să asigure o legătură fermă între graniţa de est şi cea de vest a Uniunii Europene. O excepție ar fi inițiativa civică „Moldova vrea Autostradă”, însă capacitatea acesteia de a defășura o campanie de informare susținută este redusă. Continuă lectura „Moldova vrea autostradă, un exerciţiu de civism”

Despre istorie și istorici

Articol publicat pe Adevărul (1 septembrie 2016)

Cenzura ideologică din perioada regimului comunist, nepermiţând o cercetare istorică veridică decât atunci când episoadele sau personajele analizate nu deranjau Partidul Comunist, a reuşit contraperformanţa de a destabiliza materia şi meseria de istoric. Astfel, după aproape cinci decenii de totalitarism, s-au acumulat pasiuni și/sau resentimente, care, după 1989, au început să se manifeste public prin intermediul unor voci acuzatoare la adresa istoricilor. Aceştia din urmă au fost puşi la zid, cum că ar fi susţinut propagandistic regimul prin verdictele lor distorsionate în mod păşunist-comunistoid. Continuă lectura „Despre istorie și istorici”

O nouă provocare pentru Europa

btc1511_map_graphic_europe

Articol publicat pe Contributors (19 august 2016)

Întotdeauna a existat o doză de tensiune între instinctul individual de autonomie și imperativele vieții în cetate, această veritabilă „sabie a lui Damocles” amenințând cu iminența întreaga istorie umană. Falia dintre instituțiile statului și individ a existat dintotdeauna, iar rețetele eliminării acesteia nu au putut decât să o minimalizeze, și asta în cel mai bun caz. Un anumit clivaj există și astăzi, iar pe fondul crizei imigranților/refugiaților, acele corpuri intermediare care ar trebui să mijlocească relația dintre stat și individ (familia, școala, biserica, antreprenoriatul, asociațiile culturale, sportive sau recreative și comunitatea locală) se confruntă cu o variabilă necunoscută pentru modernitatea istorică.

Zorii europeni ai modernității au creat stări de spirit asemănătoare celor provocate de valul neîntrerupt de imigranți/refugiați ajunși în ultimii 2-3 ani în Europa, în sensul de angoasă amplificatoare a temerilor individuale legate de ziua de mâine. Continuă lectura „O nouă provocare pentru Europa”

Brexit sau despre referendumul unor „troglodiți”

Articol publicat pe Adevărul (26 iunie 2016)

Reacția la rezultatul referendumului Brexit ridică câteva semne de întrebare cu privire la felul de a gândi a unora dintre concetățenii noștri. Aici îi am în vedere pe cei care, prin pregătire și meserie, au o oarecare vizibilitate în societate și, în consecință, sunt prețuiți civic de cei care din comoditate preferă să le ia de bune ideile.

Aceste persoane, mai mult sau mai puțin publice și cu pretenții docte, au emis o serie de păreri care suferă de un reducționism periculos. Cea mai deranjantă dintre aceste păreri, în special pentru cetățeanul de rând, este cea conform căreia balanța referendumului a fost înclinată de persoanele de peste 50 de ani și puțin instruite. Poate că așa a fost, dar dacă se chestionează credibilitatea votului universal, atunci se pune sub semnul întrebării constituționalismul modern. Iar în lipsa constituționalismului, nu știu ce alternative avem. Continuă lectura „Brexit sau despre referendumul unor „troglodiți””